De la Napoleon Bonaparte pentru Josephine

decembrie 1795, Paris

"Ma trezesc cu mintea umpluta de ganduri pentru tine. Portretul tau si dupa amiaza intoxicanta ce am petrecut-o ieri impreuna mi-au lasat simturile ametite. Dulce, incomparabila Josephine, ce efect ciudat ai asupra inimii mele ! Esti suparata ? Te simt eu oare trista ? Esti ingrijorata ?... Sufletul meu suspina cu tristete, si nu va putea exista odihna pentru iubitul tau, dar inca mai exista adunat acolo ceva pentru mine cand urmandu-mi dorintele profunde ce ma coplesesc, beau de pe buzele tale, din inima ta, o dragoste ce ma arde ca focul. Ah ! noaptea trecuta am realizat cu adevarat cat de falsa este imaginea ce mi-o dezvaluie portretul tau. Vei pleca la pranz ; te voi vedea in trei ore. Pana atunci, mio dolce amor, o mie de saruturi ; dar nu-mi da nici unul inapoi caci imi incing sangele ca focul…"