"Eu am pus microfoane în casa Hertei Müller"

Radu Tinu, fostul adjunct al şefului Securităţii Timiş, a povestit pentru "Adevărul" cum a urmărit-o pe Herta Müller, scriitoare de origine română, laureată a Premiului Nobel în 2009. Scriitoarea a intrat în atenţia Securităţii cînd a început să se vadă cu un spion german. Considerată un element problemă, Herta Müller a primit "cadou" un microfon plantat în casă.


Cîştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, Herta Müller, născută la Niţchidorf, Timiş, a fost o persoană incomodă pentru securişti. Scriitoarea a povestit în cărţile sale despre cum a fost hărţuită de oamenii cu "ochi albaştri", acesta fiind unul dintre motivele pentru care a primit distincţia.
"În dosarul meu există două persoane diferite. Una se numeşte «Cristina», este duşman al statului, este combătută. Pentru a o compromite pe această Cristina, în atelierul de falsuri al departamentului D (dezinformare) a fost fabricată o fantoşă din toate ingredientele care-mi pot face cel mai mult rău: o comunistă credincioasă sistemului, o agentă lipsită de scrupule. Oriunde mă duceam, eram condamnată să trăiesc cu această fantoşă. Ea nu era doar pusă pe urmele mele, ci mi-o lua chiar înainte", a povestit scriitoarea despre cum a trăit în comunism, într-un interviu acordat la "Deutsche Welle", în octombrie.
"Nu mai ţin minte unde am montat microfonul". Radu Tinu (60 de ani), adjunctul Securităţii Timiş în acea vreme, susţine însă că scriitoarea exagerează. "A intrat în atenţia noastră în momentul în care a început să se întîlnească cu ataşatul cultural al Germaniei, care era un spion. Atunci a intrat în verificări, nu în anchete! Dar aşa se făcea, cînd cineva avea legături cu spioni. Ea vorbeşte că apartamentul ei era răvăşit mereu, că găsea tablourile mutate. Nu este adevărat", a declarat Radu Tinu. Fostul şef de Securitate trebuia să-i monitorizeze pe studenţii străini şi pe artişti, iar Herta Müller era considerată un element problematic pentru regimul de atunci.
Potrivit lui Tinu, securiştii i-au făcut o singură vizită în apartament, cînd nimenii nu era acasă. Atunci ofiţerii au montat un microfon pentru a putea avea control asupra scriitoarei.
"Nu mai ţin minte unde a fost montat. Se puneau în pereţi, la bec, la priză, oriunde. Oricum, nu a fost depistat niciodată microfonul. Au trecut 25 de ani de atunci, nu îmi amintesc nici care a fost apartamentul ei. Vă daţi seama, la cîte microfoane am montat... Dacă luam numai o sută de euro pe bucată, eram acum milionar", a mai povestit Radu Tinu.

"HERTA ERA ATIPICĂ"
Herta Müller a fost chemată de 3 ori la Securitate. De 2 ori să poarte discuţii cu colonelul Neculai Păduraru, iar a treia oară a fost cînd a primit paşaportul ca să poată pleca. "Era chemată pentru verificări, să se vadă dacă e sinceră", susţine Tinu. Scriitoarea îi făcea pe securişti să se enerveze prin atitudinea ei nonconformistă. "Era atipică. Se îmbrăca ciudat şi prost. La blugi, avea un crac mai lung, unul mai scurt. Se tundea în scăriţe. Mie, personal, nu mi-a plăcut de ea, era urîtă", a mai afirmat Radu Tinu. Bănăţeanca a fost suspendată din învăţămînt, însă, spune Tinu, chiar el a intervenit pentru a fi reprimită în sistem: "Ne-am întîlnit cu Herta la inspectoratul şcolar. Am fost trimis ca inspector de la Ministerul Învăţămîntului. A fost suspendată pentru că fuma ca un turc. Obişnuia să fumeze şi în clasă. La intervenţia mea, a primit o catedră".

DĂDEA INFORMAŢII SPIONILOR NEMŢI
Fostul colonel mai susţine că Herta Müller era curtată de serviciul de spionaj german, astfel că Securitatea a trebuit să se poarte cu mănuşi cu ea.
Scriitoarea se întîlnea des, la Bucureşti, cu ataşatul cultural. "Herta Müller fabulează mult în romanele ei. Practic, scrie din experienţele altora. Ea nu a fost deranjată de Securitate. Din păcate, are o psihoză. Scrie că a fost dezbrăcată de un securist, pe nume Pelea. Probabil că se referea la colonelul Pele, dar acesta nu s-a întîlnit niciodată cu ea. Eu am fost şeful lui şi vă spun că nici nu a vorbit cu ea. Nu ştiu să fi fost chemată de un subaltern de-al meu, cel puţin cît am fost eu acolo", a afirmat Radu Tinu. Mai mult, acesta susţine că nici măcar prima ei carte, care a apărut la Editura Kriterion, nu a fost cenzurată. "Cum a apărut în Germania, cum a fost premiată!", a mai adăugat Tinu. El mai susţine că securiştii timişoreni au răsuflat uşuraţi cînd au scăpat de Herta Müller, în 1987, pentru că scriitoarea era ca un ghimpe pentru ofiţerii care erau "nevoiţi să suporte fiţele ei".
Pînă la închiderea ediţiei, laureata Premiului Nobel pentru Literatură nu a putut fi contactată pentru a comenta afirmaţiile lui Radu Tinu.

A FĂCUT PARTE DIN LOTUL "TIMIŞOARA"
Radu Tinu s-a născut la Beba Veche, în judeţul Timiş. Acesta a ajuns, în anul 1983, adjunctul de la Securitatea Timiş, iar înainte a ocupat postul de şef al Securităţii din Teleorman. El a făcut parte din lotul "Timişoara", în 1990. După ce a stat în arest timp de 717 zile, Radu Tinu a fost achitat. Acum este director la ASIROM, sucursala Timişoara.

ŞTEFAN BOTH
(Text reprodus din ziarul "Adevărul", nr. din 19 noiembrie 2009)

Pactul secret al cîntăreţei Edith Piaf cu văduva boxerului Marcel Cerdan

Campionul mondial la box, Marcel Cerdan, împreună cu soţia, Marinette, şi cu doi dintre cei trei copii ai lor, în 1947

Trei puşti mărunţei, pieptănaţi şi îmbrăcaţi ca de duminică, cu pantofiorii lustruiţi. Paul, 2 anişori, îmbrăcat în pantalonaşi bufanţi, îi dă mîna doamnei în negru. Renée, 4 anişori, îşi ţine de mînă frăţiorul mai mic. Cel mai mare dintre ei, Marcel, 6 ani, îmbrăcat într-un sacou de twed, închide plutonul. Nişte puştani de Casablanca deghizaţi în mici parizieni, în această zi din anul 1950, o zi de excepţie. Mama acestora le-a explicat: "O să vedeţi o doamnă, care este una dintre «prietenele» tatei, mai precis era, pentru că tata este acum în ceruri. Ea se numeşte Edith, va trebui să fiţi drăguţi cu ea". Marcel, Renée şi Paul n-au de ce să se străduiască:


Edith descinde cu o grămadă de jucării şi, deodată, pare a-i adora. Ei o vor revedea pe "tata Edith" la Casablanca, sau la ea, la Paris. Şi, încet, încet, ei vor ghici, vor admite ceea ce multora, 60 de ani mai tîrziu, le va veni greu să creadă. Că această doamnă, această cîntăreaţă celebră în toată lumea era amanta - dar, Dumnezeule mare! ce cuvînt oribil - dragostea nebună a tatălui lor, campionul mondial de box Marcel Cerdan. Şi că ea va deveni cea de-a doua mamă a lui Marcel junior, cu binecuvîntarea adevăratei lor mame, Marinette.
"Marcel nu era numai amantul meu"
Nefericirea poate uni. Cînd înfiorătoarea ştire le-a lovit, în dimineaţa zilei de 28 octombrie, pe cele două femei, aflate la o depărtare de mii de kilometri, ele au crezut că vor muri. Una dintre ele a aflat vestea la ea acasă, la Casablanca, iar cealaltă, în momentul trezirii sale, în camera unui hotel american. Avionul pe care omul vieţii sale îl luase pentru a ajunge la New York se zdrobise de un munte din Insulele Azore. Marinette avea 24 de ani, o vîrstă deloc potrivită pentru a se trezi văduvă, cu 3 copii. Edith Piaf, 33 de ani, o vîrstă la care, după ce avusese numeroase experienţe amoroase, ce o lăsaseră cu inima zdrobită, nu mai putea spera să-i iasă în cale o nouă dragoste. "Erau două Piaf, ne confirmă prietena sa, Ginou Richer: cea de dinaintea morţii lui Marcel, şi cea de după moartea lui, care nu şi-a mai revenit niciodată". Piaf scria, la puţin timp după tragicul accident: "Nu pot trăi fără el. Nu era numai amantul meu. Era micuţul meu, băieţaşul meu... Sufăr. Pielea mea, sufletul meu, mi-e rău de-mi vine să urlu...".
De cînd se îndrăgostiseră nebuneşte unul de celălalt, în martie 1947, în casa unor prieteni din Chicago, aceste două personaje renumite, amîndoi foşti copii ai străzii, plecaţi în acelaşi moment să cucerească America, unul cu pumnii săi, celălalt cu vocea sa, nu se mai despărţiseră. În ciuda obligaţiilor lor profesionale. În ciuda Marinettei, soţia la care Edith nu dorea să renunţe. În 1949, divorţul ar fi fost un scandal. Inadmisibil pentru public. Pentru Marcel şi pentru Edith, care se ruga, în fiecare zi, la Sfînta Tereza de Lisieux.

Un artificiu pentru a se încerca salvarea cîntăreţei

Ce se ştie la ferma de la Casablanca, unde se retrăsese Marinette? Se ştie. O mediteraneană devotată căminului ştie că bărbaţii îşi pot permite, uneori, libertăţi asupra cărora este mai bine să închizi ochii. Ce mai poate spune o femeie al cărei soţ este o vedetă ? Şi mai ales cînd se îndrăgosteşte de o altă vedetă?
"Mama i-a scris o scrisoare tatălui meu, ne povesteşte Marcel Cerdan junior, în care-i spunea: «Te părăsesc!». El a răspuns: «Dacă faci asta, te pocnesc!» Ei n-ar fi divorţat niciodată". Edith îi scria, şi ea, lui Marcel: "Sper, dragul meu, că nu ai prea multe necazuri cu soţia ta. Adoratul meu, te iubesc atît de mult şi aş vrea să n-ai niciodată nici cel mai mic necaz din cauza mea".
Iată, deci, că această rivală îi cere Marinettei, la cîteva luni după doliul său, să o întîlnească. Pentru că, la Paris, Piaf nu se mai hrănea. Neliniştiţi, prietenii săi o împing să intre în contact, prin intermediul mesei turnante, cu spiritul lui Marcel. Ei aranjează - subterfugiu grosolan - ca spiritul lui Marcel să-i vorbească. Piaf nu-şi dă seama că este trasă pe sfoară. "El" îi spune să mănînce şi o sfătuieşte să se vadă cu Marinette şi să vegheze asupra copiilor săi. Piaf, roasă de un cumplit sentiment de vinovăţie, presupune Nicolas Cerdan, fiul lui Marcel junior, acceptă. Îi cere Marinettei să o primească, o asigură că între Marcel şi ea nu era decît o mare prietenie". Se lasă, oare, Marinette înşelată? Bineînţeles că nu, dar, în loc să arunce gaz pe foc, ea se preface a crede, ne spune Nicolas. Pentru ca lucrurile să progreseze, pentru copiii ei. Această femeie, de 24 ani, a dat întotdeauna dovadă de o mare forţă de caracter - chiar şi astăzi, la 84 de ani - şi decide să rămînă cu capul sus. Anticipînd modernitatea, ea simpatizează cu rivala sa, impresionată, probabil, de adevărata sa suferinţă şi de generozitatea sa.
Marinette va veni s-o vadă pe Edith la Paris şi se va lăsa răsfăţată: croitori celebri, cei mai buni coafori. Se va întoarce la Casablanca, dar Edith va continua s-o ajute. Cînd fiul cel mare va dori să devină boxeur, Edith îi propune să-l ia la ea, la Paris.
Edith Piaf impreună cu familia lui Marcel Cerdan



Un patronim care inspiră întotdeauna dragoste

Din 1952 pînă în 1962, Marcel junior va face parte din viaţa acestei femei, care va veghea asupra lui ca asupra copilului pe care nu l-a avut. "În ciuda vieţii sale de saltimbanc, ea îmi pregătea tartinele la micul dejun înainte de a se culca din nou...Ea îmi vorbea de tatăl meu, pe care-l cunoscusem atît de puţin. Cum aş fi putut să n-o iubesc?
Edith Piaf, alături de Marcel jr.

La 60 de ani după moartea lui Marcel Cerdan, cel care a suportat comparaţia infernală cu tatăl său, lasă uneori impresia că îi este la fel de greu să se descurce atît cu filiaţia, cît şi cu afecţiunea celor "două mame". Descoperind în corespondenţa Piaf-Cerdan că bunicul său, cu puţin timp înainte de accidentul fatal, crease o linie de îmbrăcăminte de box, Nicolas reeditează această afacere: Moştenirea Marcel Cerdan. "Ţineam mult la asta, ne spune nepotul lui Marcel Cerdan, care este şi patronul unei firme de informatică, dar ţineam la ea, doream să-i aduc un omagiu celui care a fost un om de valoare, un campion inegalabil şi...un mare îndrăgostit".

Citatul zilei

Radacinile adevaratei realizari se afla in dorinta de a deveni cel mai bun. Harold Taylor

Ce ne-ar putea distruge specia?

Disparitia definitiva a speciei umane este un scenariu plauzibil, insa el s-ar putea petrece numai in urma unui concurs de imprejurari catastrofale, au conchis cercetatorii Universitatii Colorado Denver, din SUA.

Exceptand distrugerea completa a globului pamantesc, cred oamenii de stiinta, niciun eveniment singular nu ne-ar putea eradica rasa. De asemenea, toate scenariile de extinctie ar fi cumva de natura intentionata, malitioasa sau nu, a celor aflati la putere. Se sugereaza deci ca rasa umana insasi isi va determina in cele din urma soarta.

Pentru realizarea studiului, liderul de proiect Tobin Lopes si echipa sa au folosit o abordare standardizata de scenariu planificat denumita "logica intuitiva", care se aplica in mod normal predictiilor afaceresti, economice si in general activitatilor cu potential de a produce anumite rezultate.

Concluzia studiului s-a sprijinit pe conturarea a trei scenarii care ar putea pune capat speciei umane. Fiecare este constituit din mai multe evenimente, precum pandemii, razboaie, anomalii climatice si impactul cu un meteorit, fapte care succedandu-se ar culmina intr-un efect domino distrugator.

Lansarea unor focoase nucleare, eruptia unei boli, efectele neprevazute ale avansului tehnic si medical sau schimbari neobisnuite ale mediului ar trebui luate in considerare pe tot globul, cred oamenii de stiinta, ca factori de natura sa conduca la lichidarea speciei noastre.

"Efectele secundare ale tehnologiei si ale schimbarilor climatice sunt prezente chiar acum in vietile noastre si aceasta le da cel mai inalt grad de periculozitate in opinia mea", a declarat Lopes. Un alt cercetator, Sergio Dani de la Institutul de Cercetare Medicala si Ecologica Medawar din Brazilia, opineaza ca "aurul, carbunele si petrolul afecteaza nu doar societatile umane, dar chiar soarta omenirii prin acumularea in organisme a arsenicului antropogenic, o arma invizibila de distrugere in masa si de transformare a evolutiei".

Dani a explicat ca exploatarea acestor resurse provoaca ridicarea unor mari concentrari de arsenic in biosfera, oamenii numarandu-se printre organismele cel mai putin rezistente la aceasta substanta. Cu toate acestea, "rasa umana are sanse mici sa dispara fara un set de evenimente dificile, severe si catastrofale. Am fost foarte surprinsi de greutatea cu care am reusit sa ne gandim la scenarii plauzibile care ar duce la disparitia speciei umane", a declarat Lopes.



Sursa: Discovery

Intrebari fara raspuns

De ce “prescurtare” este un cuvant asa lung ?
De ce se sterilizeaza acele cu care se fac injectiile condamnatilor la moarte ?
Care este sinonimul cuvantului ” sinonim” ?
De ce nu exista mancare de pisici cu gust de soarece ?
Daca nimic nu se lipeste de teflon, cum e lipit teflonul de tigaie?
Vreau sa imi cumpar un bumerang nou. Cum pot sa scap de cel vechi ?
De ce localurile deschise non stop au incuietori ?
Cum poate avea Donald nepoti daca nu are frati sau surori ?
Adam avea buric ?
Daca Superman este asa de destept, de ce isi ia chilotii peste pantaloni ?
De ce nu castiga ghicitoarele la 6 din 49?
Daca de la inot se slabeste, unde gresesc balenele?
Daca uleiul de porumb se face din proumb, cum este cu uleiul de corp?
Daca lipiciul superglue lipeste intr-adevar orice, de ce nu si interiorul tubului?
Daca azi sunt zero grade si maine e de doua ori mai frig, cat de frig va fi maine?
Primesti bani inapoi daca taxiul merge cu spatele?
De ce morcovii sunt mai portocalii decit portocalele?
De ce Tarzan nu are barba?
Oamenii casatoriti traiesc mai mult, sau doar li se pare?
Cu ce viteza se deplaseaza intunericul?
Un sofer care lucreaza pe masini de dezapezire, cum ajunge dimineata la servici ?
Ce faci cand vezi ca un animal pe cale de disparitie manaca o planta pe cale de disparitie?
Daca politia aresteaza un mim, ii spun ca are dreptul sa nu zica nimic?
O broasca fara carapace este fara locuinta sau dezbracata?

STIATI CA…?

Cea mai intrebuintata leguma din lume este ceapa.
Mel Blanc, “vocea” lui Bugs Bunny, este alergic la morcovi.
Macaitul ratei nu produce ecou.
Un gandac de bucatarie poate trai cateva saptamani decapitat, murind insa de foame.
Mai mult de 10.000 de pasari mor in fiecare an strivindu-se de geamurile cladirilor.
Limba Balenei Albastre cantareste mai mult decat un elefant.
Gainatul produs de o gaina pe parcursul vietii poate genera suficienta energie pentru ca un bec de 100W la lumineze timp de 5 ore.
A existat o specie de cal care avea marimea unei pisici de casa.
La nastere, crevetele este mascul, apoi, pe masura ce creste, devine femela.
Un cameleon orb, este perfect capabil sa-si schimbe culoarea in concordanta cu mediul inconjurator.
Elefantul este singurul animal cu 4 genunchi, si toti ursii polari sunt stangaci.
In Florida, este interzis sa arunci ceva, dintr-o masina in miscare, exceptand apa si gainile vii.
Leul este singura felina mare care poate toarce.
Pestii de apa sarata beau apa, iar cei de apa dulce nu.
Durata de viata a unei papile gustative este de 10 zile.
Barbatii au de sase ori mai multe sanse sa fie loviti de fulger decit femeile.
Sangele homarului este albastru deschis.
Porcii nu pot sa se uite in sus. Spre cer.
Inima unui crevete este in cap.
Sobolanii si caii nu pot vomita.
Dihorii dorm 20 ore pe zi. Melcii pot dormi 3 ani.
Pana in varful Turnului Eiffel sunt 1.792 de trepte;
1 kg de lamai contine mai mult zahar decat un kg de capsuni;
Hitler si Napoleon aveau fiecare numai cate un testicul;
Crocodilul nou-nascut e de trei ori mai mare decat oul din care abia a iesit;
Oamenii si delfinii sunt singurele specii care fac sex de placere;
Persoanele dreptace, traiesc, in general, cu 7 ani mai mult decat persoanele stangace;
Prima locomotiva cu abur avea “marea” viteza de 8 km/ora (trenurile moderne calatoresc cu viteza de 500 km/ora;

Citatul zilei

Anumite defecte sunt necesare pentru ca totul sa fie in regula. Ar parea ciudat daca vechii prieteni nu ar mai avea vechile ticuri. Goethe

Invocarea morţii kahuna (IX)

La un an după ce a publicat prima sa carte despre vracii kahuna, Long a primit o scrisoare de la un ziarist pensionar englez, William Reginald Stewart, care cu 30 de ani în urmă, călătorise prin nordul Africii, unde aflase despre existenţa unui trib de berberi din Munţii Atlas care practicau magia şi mai ales despre o femeie, Lucchi, păstrătoare a vechilor tradiţii. El a căutat-o şi a convins-o să-l înveţe înţelepciunea secretă. În ber beră, un adept al acestei cunoaşteri este un quahuna. O adeptă ( în hawaiiană, kahuna wahini) era în berberă o quahini. Lucchi i-a povestit cum, pe vremuri, 12 triburi trăiau în Sahara, cînd aceasta nu era deşert. Dar ploile s-au oprit şi rîurile au secat, aşa că 11 triburi au plecat înspre est, spre valea Nilului, unde, afirma Lucchi, au dormit în Egipt, folosind magia quahuna ca să construiască Marea Piramidă. Au prevăzut venirea unor timpuri de restrişte, în care magia ar putea muri. Pentru a o păstra, s-au hotărît să caute nişte tărîmuri îndepărtate şi, folosind clarviziunea, au găsit insulele pustii din Pacific. Au plecat spre ,, Marea Roşie din Kane" şi au dispărut, iar berberii nu ştiau ce se întîmplase cu ei. Acum doar Lucchi mai înţelegea străvechea limbă magică. Studiind împreună cu ea, Stewart a învăţat multe lucruri pe care le aflase şi Brigham în Hawaii. A învăţat cum să stocheze forţa vitală în piatră, lemn, apă şi în corpul omenesc sau în corpul invizibil al unei ,,fantome"; cum poate fi folos ită această forţă pentru a mişca obiecte grele. A aflat despre spirite elementare puternice, duşmane ale omului şi ritualurile necesare pentru apărarea de acestea. Dar într-o zi, Lucchi a fost împuşcată în timpul unor lupte locale şi Stewart şi-a încetat u cenicia. După 30 de ani a citit cartea lui Long, recunoscînd mulţi termeni din berberă, dar în dialect diferit. Conform folclorului hawaiian, într-un tărîm îndepărtat, cu ajutorul ochiului iăuntric, vracii kahuna au văzut insulele Hawaii şi au plecat să le caute. Au plecat din Marea Roşie din Kane în canoe duble, mergînd din ţărm în ţărm, pînă ce iscoadele lor au ajuns în Hawaii. Au venit şi ceilalţi, aducînd cu ei copaci, plante şi animale. Timp de secole, tradiţiile secrete au fost păstrate în forma lor p ură. Dar cînd linia regală de sînge s-a stins, oamenii au plecat în alte insule, de unde au adus un prinţ din străvechea linie. Acesta a adus cu el un kahuna care a introdus credinţa străveche, care impunea adorarea idolilor şi construirea templelor. Aceast ă formă contaminată a persistat pînă la sosirea haolea. Chiar şi aşa însă, vechea magie a fost conservată, inclusiv cunoaşterea invocării morţii.(Sfîrşit)

Stuart GORDON

2012 a cazut. Apocalipsa vine in 2406!

Multi sustinatori inflacarati ai apocalipsei achieseaza la ideea conform careia sfarsitul lumii va avea loc in data de 21 decembrie 2012, ca urmare a datelor furnizate de calendarul Maya cunoscut sub denumirea de “Marea Numaratoare”.

Totusi, calendarele mayase constau din multe cicluri diferite care lucreaza la unison. Este vorba, printre altele de "Ruleta Calendaristica", "Numaratoarea Scurta" si ciclul de 819 zile. Sistemul de datare care stabileste sfarsitul lumii mult promovat astazi este "Marea Numaratoare". Acest calendar este alcatuit din mai multe cicluri ce functioneaza asemenea unui pedometru (instrument de masurare a distantelor parcurse pe jos). Pentru datarea erelor Mayasii foloseau cinci cicluri. Acestea sunt, in ordinea ordonarii lor intr-o data mayasa, urmatoarele:

B'aktun = 20 k'atun
K'atun = 20 tun
Tun = 18 winal
Winal = 20 k'in
K'in = o zi

Conform calendarului, data corespunzatoare sfarsitului lumii este 13.0.0.0.0, adica fix 13 b'aktuni. Principala semnificatie a lui 13.0.0.0.0 este numarul de zerouri. Totusi, "Marea Numaratoare" nu se incheie in acel moment. Mai exista multe alte cicluri dincolo de b'aktun care pot fi folosite pentru descrierea unei date. Un sir de numere cum ar fi cele aferente calendarelor Ciba Stela 1 si Macanxoc Stela 1 inglobeaza zeci de cifre in numaratorile lor. Ca atare nu exista nicio limita a acestor calcule, exceptand suprafata de scriere si rabdarea scribului.

Ultima data exacta, rotunda, fixa indicata de calendarul Maya a fost de forma 12.0.0.0.0 si a cazut pe 20 septembrie 1618. Inaintea sa, 11.0.0.0.0 a fost pe 17 iunie 1224, 10.0.0.0.0 s-a intamplat pe 15 martie 830 iar 9.0.0.0.0 a coincis cu 11 decembrie 435.

Ce se va intampla in 2012, atunci cand calendarul Maya va indica 13.0.0.0.0 va fi probabil o noua resetare a ciclului de 394 de ani al Maya si se va repeta din nou, in 2406, continuand acest trend milioane si milioane de ani. Oamenii de stiinta sustin ca in 2012 nu se va intampla nimic mai semnificativ decat in 1618, 1224, 830 si 435.

Sursa: Cavemancircus

Invocarea morţii kahuna (VIII)

Nu mult după sosirea lui, irlandezul s-a încurcat cu o hawaiană care s-a îndrăgostit de el, rupînd logodna cu un localnic. Bunica fetei, sigură că irlandezul nu era bun de nimic, a încercat să pună capăt relaţiei, ameninţîndu-l că cerul îl va pedepsi dacă n-o va lăsa în pace. Dar el era un sceptic care nu se temea de nimeni şi nu credea în nimic şi a rîs de ea. Într-o zi, totuşi, ,,picioarele lui au adormit". Încet, în cursul unei zile în care a fost văzut de doi doctori şi a ajuns la spital, amorţeala i s-a urcat în sus pe picioare. Nu s-a descoperit nici o cauză şi nici un tratament nu a fost eficient; după 50 de ore, paralizia ajunsese la mijloc. Mai mulţi doctori, inclusiv un prieten al lui Brigman,au început să bănuiască faptul că în spatele bolii se ascundea altceva, care nu ţinea de domeniul ştiinţei, aşa că au chemat un doctor bătrîn care a recunoscut imediat simptomele invocării morţii. Discutînd cu bolnavul, bătrînul a aflat despre fată şi despre ameninţările bunicii, pe care irlandezul încă le considera nişte aiureli superstiţioase care nu aveau nicio legătură cu paralizia lui. Doctorul s-a dus să discute cu bătrîna. - Ştiu că nu eşti kahuna şi n-ai nicio legătură cu acest caz, bunico - i-a spus el. Dar, ca prietenă, te-aş ruga să-mi spui cum am putea să-l salvăm pe acest om! Spunînd că nu este kahuna şi că nu ştia nimic, bătrîna, totuşi, era convinsă că, dacă irlandezul ar fi promis să ia primul vapor spre America şi să nu se mai întoarcă niciodată, s-ar putea să se vindece. Doctorul i-a promis. Bătrîna a fost de acord. La început, irlandezul n-a crezut un cuvînt. Doar cînd i s-a explicat că fusese blestemat şi mai avea doar 24 de ore de trăit, a cedat. Speriat, a fost de acord să plece imediat din Hawaii. Asta s-a întîmplat la începutul după-amiezii. Pînă seara, era din nou pe picioare. În acea noapte a luat un vapor japonez către SUA. Şi, probabil, nu s-a mai apropiat niciodată la mai mult de şase mii de kilometri de insulă.... Deşi acceptă de acum adevărul puterii vracilor kahuna şi cunoştinţele lor, Long tot nu înţelegea originea lor. Se spunea că 11 triburi polineziene, vorbind dialectele aceleeaşi limbi, fuseseră pe vremuri un popor de pescari alungaţi din sudul Chinei de triburile mai puternice din interior u l continentului. Migraseră înspre sud-vest, peste ocean, ajungînd la acele insule.(va urma)


Stuart GORDON