vineri, 22 februarie 2013

LAUDĂ LIMBII MATERNE

,,Patria mea este limba română”. Astfel sună o binecunoscută expresie a genialului poet român Nichita Stănescu. ,,Aceasta înseamnă că marele nostru poet a pus limba mai presus de ţară şi de glie, considerând-o elementul fundamental al identităţii noastre naţionale, etnice şi istorice, al perenităţii noastre româneşti!“, a comentat cu un prilej renumitul nostru filozof, poet şi excepţional traducător Ion Miloş, neobositul creator şi animator cultural, originar din Banatul Sârbesc şi care trăieşte în Suedia. La rândul său, scriitorul francez Henri Beyle Stendhal spunea că „primul instrument al geniului unui popor este limba sa” iar această afirmare vine să confirme opiniile conform cărora limba maternă reprezintă identitatea naţională şi culturală a individului, respectiv limba maternă este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane.
Plecând de la această premisă, conducerea Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care de jumătate de secol depune eforturi majore de a păstra, prezerva şi cultiva limba română literară, a organizat şi anul acesta tradiţionala manifestare prin care a adus omagiu limbii materne, limbii în care gândim, visăm şi vorbim.
Prestigioasa instituţie românească a organizat la Novi Sad, în ,,Atena Sârbească“, festivitatea de marcare a zilei de 21 februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne, a limbii în care mama ne-a alintat şi ne-a învăţat că ,,a vorbi în limba în care gândeşti este o sărbătoare“.
Manifestarea a avut loc la Institutul pentru Cultură al Voivodinei şi a constituit un nou prilej de a se sublinia că prin păstrarea şi cultivarea limbii, de fapt, se contribuie la păstrarea demnităţii identitare şi a produsului spiritual avansat.
Cu această ocazie Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina a rostit un discurs, ,,un elogiu limbii materne în care gândim, visăm şi comunicăm în viaţa de fiecare zi în familie şi cu consângenii din ţara în care trăim, precum şi cu conaţionalii din Ţara-Mamă, din Patria Limbii Materne.
Limba română a fost limba maternă a părinţilor şi strămoşilor noştri, respectiv este şi va fi limba copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştrii, atâta timp cât în pieptul nostru bate inimă de român, atâta timp cât vom păstra cu sfinţenie tradiţiile şi patrimoniul cultural, atâta timp cât vom păstra identitatea naţională şi vom ţine mereu aprinsă făclia românismului“, a subliniat printre altele preşedintele S.L.R. Tototodată, a fost reliefată însemnătatea misiunii nobile a Societăţii de Limba Română din Voivodina în contextul păstrării nealterate a limbii materne, atat în contextul tendinţelor actuale de globalizare, cât şi a procesului permanent de asimilare tacită.
La reuniunea pe care, Societatea de Limba Română din Voivodina a organizat-o, cu prilejul marcării măreţei sărbători a limbii materne, în colaborare cu reprezentanţii altor societăţi şi asociaţii similare care păstrează şi cultivă limbile comunităţilor naţionale din această provincie multinaţională, multiconfesională şi plurilingvă, a fost remarcată şi însemnătatea multiculturalismului nu doar pe tărâm local ci şi în ,,satul global“. respectiv nu numai din cauza reţelelor moderne de socializare ci mai de grabă din cauza proceselor geostrategice. Lucru acesta a fost reliefat în mod deosebit de Miroslav Keveždi, coordonatorul Departamentului pentru organizaţiile non-guvernamentale, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institututului pentru Cultură al Voivodinei.
,,Când se are în vedere importanţa şi complexitatea influenţei pe care o au limbile asupra identităţii umane, a comunicării, integrării sociale, educaţiei şi dezvoltării, se poate afirma aproape fără rezerve că limbile sunt de interes strategic pentru populaţia de pe planeta noastră în special acum când este în curs un puternic proces de globalizare. Când se micşorează limbilor care se folosesc, când se micşorează drastic numărul de vorbitori ai unei limbi sau dialect, incontestabil se ajunge şi la o schimbare a bogăţiei culturale în diversitate. Se produc mari schimbări şi în domeniul păstrării tradiţiilor, a identităţii naţionale şi culturale, a modului unic de gândire şi comportare, dispar valorile care asigură un viitor mai bun.
Aceste tendinţe şi consecinţe au fost constate deja de mai mult timp de oamenii de ştiinţă şi specialiştii în materie care au dat semnalul de alarmă de care a ţinut cont şi UNESCO, organism specializat al Naţiunilor Unite care are în focarul atenţiei chiar diversitatea culturală şi dialogul intercultural, promovarea învăţământului şi a dezvoltării ştiinţifice a societăţii care în 1999 a proclamat ziua de 21 februarie drept Ziua Internaţională a Limbii Materne“. Aceasta a subliniat Lucian Marina, preşedintele Comitetului de coordonare a activităţii societăţilor de limbă, literatură şi cultură a comunităţilor naţionale din Voivodina.
Totodată, s-a reliefat că, fără o acţionare pe târâm internaţional şi fără de promovarea şi respectarea plurilingvismului şi a protejării diversităţii lingvistice, nu este posibilă înfăptuirea ţelurilor amintite, deziderate pentru care militează şi Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie şi Cultură.
La festivitatea de marcare a Zilei Internaţionale a Limbii Materne s-a subşiniat şi faptul că, astăzi pe planeta Terra trăiesc circa şase miliarde şi nouă sute milioane locuitori care, spre deosebire de anul 2008 când au comunicat în circa 7.000 de limbi, acum comunică doar în 6.528 de limbi. Oamenii de ştiinţă afirmă că tot la două săptămâini dispare o limbă iar, în momentul de faţă, circa 2.500 de limbi sunt în pericol să se micşoreze numărul de vorbitori ai acestora sau deja sunt pe cale de dispariţie.
La sărbătoarea consacrată limbii materne au fost aduse elogii şi renumitului expert pentru esperanto, Boriša Miličević, fostul director al Institutului pentru esperanto al Uniunii Esperantiştilor din Serbia care, recent, a plecat în eternitate. Despre acest esperantist de talie mondială care s-a angajat cu abnegaţie să contribuie la protecţia şi revigorarea diversităţii culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare diferite a vorbit cu cuvinte alese scriitorul Vladimir Kirda Bolhorves, fostul preşedinte al Asociaţiei esperantiştilor din Novi Sad. Demn de menţionat şi faptul că, Boriša Miličević a fost un colaborator fidel şi membru de onoare al Societăţii de Limba Română din Voivodina care a tradus în esperanto şi din creaţiile poeţilor români din Voivodina cum sunt: Mihai Avramescu, Slavco Almăjan, Ion Miloş, Radu Flora, Florica Ştefan etc. astfel că, reuniunea la care a fost adus elogiu limbii materne au fost citite poeziile unor creatori amintiţi aşa cum a fost scrisă în original în limba română, în limba sârbă şi în esperanto.
Lucian MARINA
 
 
 

2 comentarii:

  1. asa da comportament de roman nu ca pontuta crinuta si baselu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucian si cei din Banatul Sarbesc sunt mai romani decat toti romanii.

    RăspundețiȘtergere