sâmbătă, 24 octombrie 2009

Invocarea morţii kahuna (I)

Muntoasele insule Hawaii sînt situate la mare depărtare de orice altă parte a lumii. Înverzite, cu vulcani activi, ele se află în Pacific, cam la 5.000 km sud-vest de San Francisco, la 8.500 km de nord-vestul Australiei şi cam la 12.000 km în estul Taiwanului, formînd graniţa nordică a vastei regiuni oceanice a Polineziei. Deşi situat la depărtare de America, Hawaii este astăzi un stat american, beneficiind de civilizaţia modernă şi creştinism. Înainte ca europenii să „descopere" Hawaii, în 1549, înainte ca misionarii să-şi facă apariţia, în 1820, locuitorii insulelor îmbinaseră natura cu magia. Zeii lor apăreau ca fiinţe umane, animale, păsări, peşti sau meteoriţi; trăiau în stînci sau luau forma unor căpcăuni, demoni sau alţi monştri. Zeul-şef, Kane, („ Turnătorul") nu cerea sacrificii umane, viaţa fiind sacră pentru el, dar alţi zei erau mai puţin mofturoşi, Zeul-vrăjitor Kahoali aprecia ochii peştilor sau ai oamenilor; urît-mirositorul zeu-caracatiţă Kanaloa era Domnul Morţii, în timp ce Maui Păcăliciul era amuzant, dar înşelător. Mai violentă şi imprevizibilă era Pele, zeiţa focului şi protectoarea vulcanului Mauna Loa. Pele este activă şi în zilele noastre. Ea nu numai că produce erupţii ale vulcanului, ci blestemă şi le face rău turiştilor care ignoră avertismentele localnicilor de a nu lua pietre de pe pantele vulcanului ca suveniruri. Dacă ei ştiu mai multe despre temperamentul ei coleric şi ce păţesc aceia care o mînie, atunci nu se încumetă să rişte. În vara anului 1977, Ralph Lofert, vicepreşedintele unei linii aeriene din Buffalo, New York, se întorcea acasă nu doar cu soţia şi cei patru copii ai săi, ci şi cu pietre luate de pe Mauna Loa. Curînd după aceea Mauna Loa a erupt. Unul dintre băieţii lui Lofert, Todd, a făcut apendicită, o operaţie la genunchi şi şi-a fracturat glezna; alt băiat, Mark, şi-a scrîntit glezna şi şi-a rupt un braţ; al treilea băiat a pierdut un ochi din cauza unei infecţii, iar fiica familiei şi-a pierdut dinţii din cauza unei căzături. În iulie 1978 - deja speriat şi dînd crezare oarecum tardiv avertismentelor, Ralph Loffert a trimis pietrele înapoi în Hawaii. Totuşi, problemele au continuat...pînă ce Mark a recunoscut că mai avea şi el trei pietre. De îndată ce şi acestea au fost returnate, necazurile au încetat. Allison Raymond din Ontario, Canada, a luat şi ea pietre de pe Mauna Loa. După aceea mama ei a murit de cancer, iar fiul ei şi-a rupt un picior. Pietrele au ajuns înapoi şi problemele s-au sfîrşit. Naturalistul John Erickson de la Parcul Naţional din Hawaii afirmă că în fiecare zi primeşte pînă la 40 de pachete cu pietre de la turiştii care au rîs de blestemul lui Pele pînă ce şi-au dat seama că ea întotdeauna rîdea la urmă. Dar Pele nu e singura zeiţă hawaiană care a lansat un blestem. Mai există o zeiţă, iar blestemul acesteia a devenit activ abia în Secolul al XX-lea. (Va urma)

Stuart GORDON

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu